marți, 28 mai 2013

"IZA" - Diana Alzner




Laura este filolog iar Alex, sotul, fost jucator de rugby, este analist de piete financiare, care si-a trait tineretea la oras, satisfacut de viata la bloc, de vizionarea meciurilor de fotbal la televizor si de apropierea de casa a locului de munca. Totusi nu i se opune sotiei, pentru a nu-i exacerba"sindromul de imbufnare cronica", cand aceasta ii cere sa se mute la tara, pentru a o creste pe fetita lor, Daniela, in conditii sanatoase,  si nu-i poate refuza nici dorinta de a avea un serviciu, ca sa nu-i lezeze convingerile anti-discriminare.  NICI UN SACRIFICIU nu i se pare prea mare pentru a avea LINISTE IN CASA. Dar are si el exigentele sale - sa cumpere casa intr-una din comunele pitoresti de la marginea orasului, si casa sa fie dotata cu toate utilitatile necesare confortului. In scurt timp, ei cumpara o casa la patru kilometri de oras, avand toate dotarile interioare necesare, si in plus, o alee cu flori si o livada cu pomi fructiferi. Laura isi gaseste serviciu ca bibliotecara la Casa de Cultura, fetita merge la gradinita, Alex vine de doua ori peste zi, in pauzele de la serviciu, pentru a face partea sa de munca  in gospodarie, iar seara, revine obosit, si incarcat de cumparaturi de la oras.
Laura nu poate fi in aceasta comuna "femeie-barbatus", adica femeia de cariera, care castiga mai mult decat barbatul, dar cel putin are satisfactia ca are serviciu, nefiind nevoita sa stea acasa. Viata la tara pare sa le priasca, au trecut si la o alimentaie sanatoasa, burticica lui Alex a disparut ca prin minune.  Insa, ne aflam in lumea imaginata de scriitoarea Diana Alzner, unde coordonatele existentei pot fi perturbate pe negandite, asemenea turbulentelor in aer limpede, care surprind un avion in zbor lin, trasformadu-l in farame de avion amestecate cu farame de trup omenesc.
*
Nu, nu avem parte de o furtuna in aer limpede, totul decurge lin, nici nu stim cand s-a produs cu adevarat "ruptura de continuitate" ...
*
In luna aprilie, Daniela vine acasa de la gradinita, si primeste un mielusel nou-nascut de la un pastor. Tatal sau ii cere lamuriri, si afla ca pastorul care i-a daruit mielul, pastea caprele la marginea drumului. Este contrariat de faptul ca pastorul de capre a avut de daruit un miel copilului sau, dar dragostea fetitei pentru Iza - este numele dat animalului - devine coplestitoare, incat pozele copilului impreuna cu Iza, inunda Internetul starnind admiratia prietenilor.
*

Intr-o seara de iunie, IZA nu revine seara, la chemarea stapanilor, si Alex, plecat in cautarea ei, o gaseste intr-o gura de canal de pe care cineva a indepartat in mod suspect capacul. Iza are gatul frant, si Alex se gandeste ca o va scoate din canal a doua zi, pe lumina. Insa a doua zi, aceasta este gasita acasa, nevatamata. Laura isi convinge sotul ca intamplarea vesperala a fost o simpla nalucire. Dar peste o luna, Iza il ataca pe postasul GIRLICA, il musca si il obliga sa-si gaseasca scaparea catarandu-se intr-un copac. Fiind amator de spirtoase, satenii cred ca postasul a confundat vreun caine latos cu oaia, dar nu-i iarta nici pe stapanii animalului, de umorul lor natural, indemnandu-i sa puna avertisment la poarta :
"ATENTIE, OAIE REA ! MUSCA!"
In luna iulie, si apoi in august,  cand Alex se afla in concediu,  lucrurile iau o turnura ingrijoratoare in gopodaria lor. Puii de carne pe care-i cresc, ajunsi la greutatea de un kil-jumate, dispar unul cate unul, lasand in loc urme insangerate. Sa fie vreo nevastuica? Dar Alex, stand la panda, vede ca  oaia este cea care omoara puii, si ii devoreaza. Sa fie tubata ?, se intreaba el.  Il cheama pe veterinar, dar acesta amana vizita.
*
 In timp ce IZA rupea puiul cu dintii, tragand  de mate,  cutremurat de oroare, Alex remarca ingrozit o sclipire de RAUTATE INTELIGENTA in ochii animalului.
*
Inca cei ai casei nu pot sa aprecieze amploarea dezastrului care-i asteapta.
*
Alex vede printre lucrurile DANIELEI un desen reprezentand un fel de animal preistoric, o aratare semanand mai degraba cu o fiinta extraterestra, ceva ce-i trezeste un sentiment de teama.  Este un fel de fiinta a raului,  identificata in oaie, cu care fetita a intrat in rezonanta : si ca sa nu incapa dubii, sub desen sta scris numele "IZA".
*
Dupa ce Iza, crescuta cu biberonul, a dat nastere unei veselii neintrerupte in casa, a venit vremea adevarului : oaia il ataca cu ferocitate de taur pe Alex, behaitul sinistru din timpul atacului sugerand hohotele de ras ale unui "legiuni de intuneric". Alex nu sta pe ganduri, intelege ca animalul trebuie sacrificat, ii taie gatul cu coasa si ii arde trupul.
*
Timp de trei zile a jelit Daniele dupa disparitia IZEI. Apoi s-a resemnat sa primeasca un alt animal de companie : o catelusa GOLDEN RETRIEVER, cea mai costisitoare din magazin. I-au dat numele DOLLY, PAPUSA. Dar Dolly s-a inecat intr-un butoi cu apa, in care nu putea sa ajunga nicidecum de una singura, dupa numai o saptamana.
*

Urmau ultimele patru zile din concediul lui Alex, pe care dorea sa le petreaca dupa placul inimii sale. Desigur, jucandu-se si cu Daniela. Tocmai facusera impreuna o colivie speciala, pe care Laura a numit-o SUPRAREALISTA. Iar Daniela tot colora in nestire la colivie, si nu mai iesea din magazie. Pana cand  parintii au auzit larma mare : deschizand usa, au vazut cum pisica Missy stupea furiosa catre Daniela, care tinea in mana foarfecele de tuns vita, in timp ce pe jos, se zbateau puii pisicii, carora fetita le taiase picioarele din fata.
*
"DANIELA !!! ", striga mama ...
Fetita isi privi parintii cu ochii mari albasti, mari, ce rasfrangeau un rau nemarginit ... "
*
Am intrebat-o pe Diana, sa ma lamuresc. Raul a intrat in casa odata cu IZA. Fiinta raului a rapus-o pe oaie, tot ea a readus-o apoi la viata, pentru a desavarsi opera raului. Tot fiinta intunecata a omorit-o si pe Dolly, desi nu mai dispunea de trupul IZEI ca vehicul, caci oaia fusese arsa, si pentru ca avea nevoie de un trup ...
*
Postez romanul " In cautarea onii fantastice" de Haruki Murakami, doar  printr-o coincidenta acauzala. Dar ma gandesc la "Padurea norvegiana" ... Iti amintesti Diana, de citatul acela, la vizitarea tinerei la sanatoriu ...
Iata si alt titlu  "FIINTA RAULUI", tot o coincidenta acauzala, nici nu conteaza autorul.  Postarea paginii  cu capitolul "POSESIUNEA" din "Enciclopedia Paranormalului" este ceea ce doresc pentru ilustarea comentariului. Suntem in fata unui caz de posesiune. In mod normal , POSEDAREA are conotatii nu numai negative, dar si demonice. Dar exista si cazuri in care spiritul nepoftit poate fi inofensiv. Nu-mi doresc nimic de acest gen, asta este. Decat in literatura. Aici insa doresc cu asupra de masura si astept noile provocari ale scriitoarei Diana Alzner.
*
Pot sa nu dau macar odata in viata dovada principiului insatietatii care ma bantuie ? Deloc. Asa ca mai aduc si cartea "Contacte cu universul invizibil" de Ion Tugui, si ma opresc la capitolul intitulat " Dominarea demonica" . Redau un fragment de aici : " Stiintele oculte atesta existenta demonilor si caracterul malefic al acestora. Satana nu apartine numai culturii. Adevarurile crestine pe care le regasim in viata vorbesc despre existenta acestei entitati malefice. Demonismul este datorat spiritelor care nu intrunesc parametrii de vibratie necesari ascensiunii spre Divinitate".
*
Am lasat pentru final intrebarea pe care si-o pune ALEX, in timpul luptei cu oaia indracita :

CE ESTE ACEASTA ?
Oare de ce nu a intrebat : "Cine esti tu ? "
*
Fara ajutorul tau, as fi ratacit, Diana. Va asigur ca este o mare bucurie dar si un avantaj daca ai sansa sa vorbesti cu autorul caruia ii citesti opera. Amin
*

DIANA ALZNER  - "IZA" - link : AICI

4 comentarii:

  1. Iti multumesc pentru rabdarea, ingaduinta si perseverenta cu care imi citesti textele, Sandu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Stii, incep sa postez temator ca te pot agasa asociindu-mi conditia de "anonim", numelui tau recunoscut. Voi fi cu bagare de seama, apreciez blandetea cu care ma tratezi, ma domolesc o vreme.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sandu, nu glumi, sunt flatata de aprecierea ta, iti multumesc pentru prietenia pe care mi-o daruiesti, ceea ce simti tu este altceva: eu nu cred ca textele mele merita atat de multa atentie, sunt coplesita.

    RăspundețiȘtergere
  4. In ultima vreme m-am stramutat in lumea acestor povestiri, devenind insa anxios in lumea reala. Imi vine greu sa renunt la taramul fantastic, oricum, povestirile raman, le-am mai citit, le voi mai citi. Le-am comentat stangaci, dar cu placere. Pentru mine, ramane o experienta de neuitat.

    RăspundețiȘtergere