BABEL: Trovantul - Diana Alzner

In 1977 o echipa de geologi din Bucuresti a studiat trovantii de la Costesti, aflati sub munte, la Pietreni, in Cimitirul Trovantilor, dar in scurt timp, cercetarea a fost oprita prin ordin "de sus", si cercetatorii au plecat. O fetita care le-a servit de calauza prin Pestera Liliecilor, s-a imbolnavit la scurt timp dupa eveniment, si boala a scos-o din randul oamenilor. Ulterior s-a aflat ca, la circa un an dupa cercetarea de la Costesti, profesorul Gavat, conducatorul echipei de geologi, si-a luat viata. Vedem asadar, de ce nu a mai cerut sa-i fie trimis un cufar uitat la gazda din Costesti.

Dupa trei decenii, descinde un jurnalist din Capitala in aceeasi localitate, in vederea unei anchete despre un copil de unsprezece ani, alungat de familia sa, care doarme sub cerul liber si prin padure, fara ajutor. De fapt, ancheta sa se va inalta pana la cer, de unde, candva a cazut o piatra care a provocat reverberatii in materia vie terestra, si pana in adancul pamanului, la o zeitate pagana insetata de sange omenesc.

Dorin, jurnalistul de anchete care este martorul intamplarilor de la Costesti, a fost parasit recent de sotie, care dupa cinci ani de casnicie aparent fericita, i-a spus, pur si simplu, ca il lasa, pentru ca a avut parte de fericirea de a-si intalni sufletul pereche. Ajuns la Costesti, si intervievand-o pe tanara invatatoare Ioana Teodor, el constata o stranie asemanare cu fosta sa sotie, si o indrageste.

Nou venitul strabate pe jos, drumul de la sosea la Costesti, si pe malul paraului, intalneste un tanar pletos, dezbracat pana la brau, cu comportament de neinteles, care-i sugereaza ca ar fi bolnav mintal, ceea ce ii inspira gandul ca un nebun este un PORTAL spre o alta ordine a lumii. In sat, isi gaseste o gazda, si dupa odihna, incepe investigarea cazului copilului alungat din casa de familie. Astfel, afla ca Fanel, baiatul de unsprezece ani, pare a fi factorul care declanseaza fenomene POLTERGEIST, precum ploile de pietre care sparg acoperisuri si geamuri, si deplasari inexplicabile de obiecte.

Dupa prima noapte dormita la Costesti, jurnalistul s-a trezit transpirat, angoasat si cu o senzatie de sufocare . Deschizand ochii, s-a vazut inchis intr-un ou de cremene, in pozitie de foetus, constient, avand senzatia ca este claustrat acolo pe vecie, nemuritor, destinat sa se mistuie la nesfarsit. Apoi, a recazut brusc si usurat in realitate, de parca oul de cremene nici n-ar fi existat. Dar se incheiase numai prima runda.

In sat oamenii sunt reticenti, toti par sa acopere o taina, chiar si tanara invatatoare Ioana Teodor, intervievata de jurnalist la scoala. Dar afla de la gazde ca reticenta ei se datoreaza faptului ca fusese iubita tanarului George, fost student la geologie, care a incercat sa distruga, prin detonare, trovantul mare din pestera, si la scurt timp dupa esec, si-a pierdut mintile.

Cercetand prin padure, Dorin vede un trovant aflat la distanta de locul obisnuit al bolovanilor de langa pariu, si mai tarziu, va afla de la sateni ca Trovantul este Lenuta lui Chindeac, fosta calauza a geologilor, care se trasformase in bolovan la scurta vreme dupa intrarea in pestera, iar acum se intoarce acasa.

Invatatoarea si reporterul se intalnesc in padure, Dorin ii povesteste despre divortul sau si despre asemanarea Ioanei cu fosta sotie, si intre tineri se statorniceste increderea, iar fata ii relateaza despre taina trovantilor, care nu sunt decat oameni atinsi de o molima provocata de marele trovant din adanc, care ii metamorfozeaza in bolovani cu o viata tainica si nesfarsita, avand in adancul pietrei inimi ce bat o vesnicie. Se intelege, astfel, de ce apar trovantii prin gradini : ei se intorc la casele lor, iar ce ce nu mai au case sau spita de neam, se aduna la Pietreni, sub munte.
*
De asta s-a sinucis si geologul Gavat : era constient ca fusese atins de molima si a preferat moartea, ca om, decat vesnicia, ca trovant.
*
Marturisirile Ioanei, provoaca o ploaie de pietre, care se abate asupra lor, si tinerii scapa fugind pe malul paraului, unde fenomenul inceteaza.

Trovantii, de la mic la mare, sunt pietre negre, cu eminente cenusii, ca niste negi pe suprafata. Ei cresc pe ploaie si se deplaseaza noaptea. Muzeul Trovantilor este de fapt SATUL OAMENILOR DE PIATRA.

Ioana are si un martor infailibil pentru a-l convinge pe Dorin de adevarul despre trovanti : este mos Costea, aflat in Pestera Liliecilor, ultimul dintre cei furati care, inca are in el trasaturi omenesti. Ajunsi in pestera, ei vad o faptura, jumate-om, jumate-stanca, acoperit de un strat verzuri de muschi crescuti in pielea-i de cremene, care de aproape, pare sa fie un sistem circulator extern. Din umar ii iese un bolovan care-l inclina in fata, picioarele in sunt sudate in piatra, iar unicul ochi ramas omenesc, sticleste de rautate, cand raspunzand reprosului Ioanei, pentru contaminarea lui George , ii spune : "poate mai vorbeste si dracul din mine, ma fato, nu pui la socoteala".

Mos Costea le spune ca, in vechime, a cazut o piatra in cer, dupa care, pe malurile paraului din Costesti, au inceput sa apara trovantii. Marele trovant din adanc sufla in narile oamenilor un praf care in contamineaza si ii trasforma in trovanti.

Ioana ii povesteste care sunt simptomele contaminarii : durerea de cap, foamea de minerale, manifestata prin ingurgitarea de pamant, eruptia de negi pe membre, ciudatenii comportamentale, violenta, delir mistic.

Oamenii au inteles mai demult ca molima metamorfozelor trebuie oprita, si au inchis cele doua intrari in Pestera Liliecilor, dinspre rasarit, cu doua biserici zidite in stanca : la Ovidenia si Sfintii Arhangheli. Dar a fost in zadar. Si George a ratat distrugerea marelui trovant din adanc, platind cu nebunia si cu viata.

Dorin a decis sa puna capat molimei detonand intrarea in pestera. Ajutat de un artificier, a reusit sa astupe intrarea, dar George apucase sa intre.

Gazda i-a spus lui Dorin despre cufarul uitat de profesorul Gavat la gaza sa din Costesti, cufar aflat acum in ingrijirea ei. Acolo, Dorin a descoperit in carnetelul geologului ipoteze despre formarea trovantilor din Costesti : " In trovanti, solutia de carbonati a fost inlocuita cu o solutie organica de siliciu, avand ca punct de plecare o roca necunoscuta, Oare nu este PIATRA CAZUTA DIN CER?

Un profesor de istorie din Horezu, a descoperit la Pietreni, la Muzeul Trovantilor, o necropola si a lansat ipoteza ca este un sit in care s-au practicat ritualuri pagane cu sacrificii umane pentru un Moloh insetat de sange. Aici putem gasi sursa rautatii din ochii celor contaminati de trovanti, caci IPOTEZA EXTRATERESTRA si cea SUPRANATURALA se imbratiseaza in povestirea Dianei Alzner.

Inainte de a se intoarece in Bucuresti, jurnalistul a vazut cum se apropie de sfarsit metamorfoza copilului Fanel, in trovant si sclipirea de rautate de ochii lui. A vazut si un trovant mititel aparut in curtea gazdei sale, Onela, care i-a spus ca-i fiul ei, Petrica, luat de trovanti la cinci anisori, care s-a intors acum acasa.

Sosit in Capitala, unde urma sa o aduca in vederea casatoriei pe tanara invatatoare, Dorin constata ca este cuprins subit de pofta de a manca pamantul din ghiveciul sau cu flori : gusta si simte ca pamantul este delicios.

*
DIANA ALZNER - TROVANTUL - link : AICI