"In beci" - Diana Alzner

Daca citesti povestirile Dianei Alzner, iti recomand sa fii cu bagare de seama. Autoarea te invaluie in vorbe, iti linisteste sufletul, te conduce pe carari ce-ti par umblate, apoi, brusc, te lasa de mana si te trezesti singur, in mijlocul unei paduri intunecate, fara ajutorul  celei ce parea ca s-a recunoscut in tine si-ti va servi drept oglinda. Acolo unde te lasa , oglinzile puse anume, sunt deformate, si te afli, precum dincolo de geamaduri, in necunoscut, unde starea  de siguranta  depinde numai de puterea mintii tale.

*

Asa voi proceda si eu, comentand povestirea  "In beci", te voi scoate la lumina, cand va fi aceasta mai puternica, sa vedem ce ai sa vezi !

*

Este o comuna plina de praf si caini de pripas din inima Olteniei, locul unde timpul a incremenit, se pare, desi tocmai avem aici o patrula formata din doi temponauti. Suntem la Linia Hanului, unde seful postului de politie este acelasi nea Jean, care in povestirea "USA", apare,  mai tanar la inceputul povestii, si , pensionar, la final, cand il indeamna pe Romi, nepotul batranului Florea, deja trecut prin usa dintre lumi, sa primeasca taina acelei treceri fara sa incerce sa o desluseasca. De asta data, in povestea cu "necuratul" aparut spontan , intr-un zid din beciul lui nea Gigica, apetitul sefului pentru taine lipseste, fiind inlocuit cu proteste  :

"Cat m-as feri sa n-am evenimente, in comuna asta de cacat tot se petrece cate ceva!"

 Desigur ca reporterii, sau ce-o fi sa fie ei, sunt deja la fata locului si il intervieveaza pe invatatorul Ducu Grigore, de 28 de ani, martor, alaturi de nea Gigica, al evenimentului petrecut in beci.

*

Era intr-o seara de iunie, cand a sesizat nea Gigica ca in beciul sau se petrece ceva necurat. Se gandea ca o fi cotocul casei cel ce provoaca zgomotele, dar spre dimineata, miorlaiturile pareau niste tanguieli omenesti, iar mirosul de latrina, tot spre om te indrepta cu gandul ... Ce i se arata privirilor batranului satean  ?

 Insusi Necuratul,  insa nu gol , ci turnat in beton si baiguind vorbe de neinteles,  ce pareau dintr-un grai ca-n filme, ori  ca ECTENIA citita de-andoaselea ...

Chemat sa vada tarasenia, invatatorul remarca in mana aratarii un aparat cat o cutie de chibrituri , cu doua butoane ... Ce sa faca omul ... pune mana si ia, desi ARATAREA prinsa-n beton se tanguie si nu vrea sa lase aparatul. Are fata pe jumate scoasa din zid, ii mai iese un cot si un picior de la genunchi in jos, si mana, din care invatatorul tocmai i-a luat aparatul ... Degeaba implora sa-l recapete, murmurand o vorba ce seamana cu "PLIZ"...

 Barbatii beau cate un tzoi de tzuica, ii dau in gluma si creaturii, pare sa-i placa, dar este inecat de tuse si se vineteste ...

Este chemat nea Jean, seful de post, care vine cu ajutorul sau, Cristian. Seful vrea sa fie spart betonul, pentru eliberarea creaturii ... proprietarul se opune  ... orele trec .

 Trecusera trei zile de chin cu aratarea prinsa-n zidul de beton, pana sa apara cei cu picamerul : dar faptura disparuse, lasand un gol in locul in care fusese prinsa.

*

Reporterul venit in sat, pe nume Robert, este insotit de un trimis al revistei Scientific America. Ei ofera o suta de euro invatatorului, pentru osteneala de a-i pune la curent cu evenimentul din beci. Aparatul luat de invatator din mana creaturii prinse in zid, pare sa-i intereseze, dar nu ofera recompensa pentru el,  caci doar se dau mobile gratis odata cu abonamentul. Ii ofera insa un supliment de 50 de euro invatatorului, care isi zice ca, aparatul luat, nici macar n-o fi mobil, prea seamana cu o jucarie, cu cele doua butoane ale sale ... Incat, il cedeaza , fara regrete, investigatorilor.  Si se gandeste ca interviul dat a fost o afacere buna . Tocmai trecuse, in saracia duhului sau, prin epicentrul unui cutremur , fericit sa nu priceapa nimic. Trec prin noi radiatii cosmice, tahioni, emisiuni de radio din trecut, vesti bune de la civilizatii etraterestre iar noi stam si cascam , cu capul intre urechi.

*

Singur ca m-a ametit si pe mine Diana, si pe final, m-a naucit.

*

 Hai sa te naucesc si eu, cu o incercare de lectie despre monstri dubli : trecem direct la monstrii dubli asimetrici, cum vedem si creatura incastrata in zid, ca un geaman al zidului, intr-o unire monstruoasa. In cazul monstrilor dubli asimetrici, avem doua varietati : a dublului vizibil partial la exterior, numit parazit : asa apare creatura iesita partial din zidul de beton, si a dublului total inglobat in purtatorul numit AUTOSIT : acesta este ENTOSITUL. 

Noi doi folosim frecvent aceasta nomenclatura, acum am vorbit , infine, explicit, Diana.

*

Sigur ca o lungesc : cand am vazut ca necuratul a aparut in beciul lui nea Gigica, fie si sub forma unui parazit monstruos al zidului, mi-a zburat gandul la un inger batran, cu aripi uriase, despre care G.G. Marquez spune ca ar fi aparut spontan intr-un cotet de pasari, si se pureca acolo, sub aripa. Apoi cand Ducu, invatatorul fara cap, le-a dat reporterilor aparatul luat de la creatura prinsa in zid, mi-am amintitit de Oul de Cristal luat de un membru al echipajului de pe nava Ares, martienilor ...  Dovada clara a"contactului". Cum sa nu recunosc ca m-am gandit si la "Omul care trece prin zid". ? Caci asa sunt povestirile Dianei, alunecoase ...

*

Dar tot Diana ne aduce la liman, ia sa vedem.

*

Invatatorul pleaca satisfacut dupa acordarea "interviului" "reporterii" nu par la fel de multumiti. Sa-i auzim vorbind, sa intelegem cat ne duce capul :

Acum, ca sunt intre ei, cei doi vorbesc in limba folosita si de creatura din zid. Ei vorbesc despre ghinionul celui prins in zid de a i se fi luat trasorul, fara trasor a avut coordonatele gresite, si pozitia sa nu putea fi calculata. Un asemenea accident este posibil si daca ai coordonatele corecte, ecuatiile au prea multe variabile, aceasta meserie a lor comporta riscuri.

*

Temponautul in varsta ii spune tanarului ca prima sa misiune s-a inchiat,  si ca poate sa se intoarca, sa-i dea directorului inregistrarea misiunii, si sa se fereasa sa-i relateze Selmei, probabil sotia celui prins in zid, circumstantele accidentului, caci este mai bine sa-i spuna altcineva.

*

" - Cand va intoarceti?" il intreaba tanarul, pe temponaului in vasta.

  - "Peste doua-trei zile, duc un obiect in 1945"

  - "Am auzit ca obiectele cresc procentajul de risc", spune tanarul.

  - "Povesti, baiete. ceea ce ai vazut aici, se intampla rar. 

 Drum bun, tinere, INTRAREA MEA ESTE AICI"

 *

Ma intreb ce se intampla daca invatatorul nu lua aparatul temponautului ?

 Diana, ce zici, il salvau colegii ?

*

  Eu cred ca DA,  il salvau. Spune DA, Diana, sa inteleg ca nu gresesc.

*

DIANA ALZNER - " IN BECI" - link : AICI