miercuri, 2 martie 2011

Aldous Huxley - Orb prin Gaza



Imi amintesc ca un coleg de facultate lauda in gura mare romanul "Orb prin Gaza", de Huxley,care oricum imi placuse si mie, si ma bucuram sa vad ca sunt si alti semeni din Medicina care mai acorda timp cititului. Nu-mi amintesc, momentan numele sau.Amitirea lui imi este insetosata asemenea unei fotografii sterse de timp. De fapt, ceea ce incerc eu aici este un ecou, asadar, ne aflam pe o felie de timp care poate fi numita prezent. Doar ca peste 5 minute, am un rendez - vous, desigur, nu cu Rama, dar la fel de mirific, asa ca ecoul va veni in timp, asadar, din viitor.
*
Desi Anthony Beavis, personajul din "Orb prin Gaza", zice ca-l detesta pe Proust, se afla si el, purtat de Huxley, "in cautarea timpului pierdut". La Proust, fluxul memoriei,
cu meandrele sale, despre care relateaza pe "Carti Dragi" scriitoarea Diana Alzner, intr-o postare de neuitat de vara trecuta, asalteaza si evenimente infime, si cu ajutorul memoriei afective, asociaza fapte disparate in timp, dandu-le o desfasurare mirifica in viata interioara. Fluxul neintrerupt al cuvintelor, leaga imaginile din trecut si le da o viata in prezentul constiintei. Huxley, in schimb, sondeaza existenta la confluenta dintre retrospectiva si previziune, lasa ca faptele din trecut, ramase disparate in naratiune, sa fie reunite intr-un flux al imaginatiei cititorului, si considera ca fapte de viata, nu atat insiruirea intamplarilor, cat valorificare acestora de catre mecanismele memoriei.
*
Ma leg, ca de obicei, de niste idei :
"Vremea asterne in mod egal haloul ecourilor imprecise"
" Fotografiile devenisera tot atat de incetosate ca amintirile"
*
De ce cercetez cu atata indrajire, faptele trecutului? Pot sa ma stramut oare cu viata in timpul trecut? Pot sa-i readuc pe ai mei la viata? De ce nu ma multumesc cu ideea de cronovizor?
*
Mi-am amintit de numele colegului.Pe-atunci, era studentul Sicoe Dan din Muntii Apuseni, azi este doctorul Sicoe Dan, de unde oare?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu