Douazecisi opt de ani a trait poeta Magda Isanos, si nu stiu daca ziua de 17 noiembrie 1944, cand s-a stins din viata la Bucuresti, in casa parintilor sai din strada Popa Nan nr.49 , i s-a parut sau nu scurta , sau daca a fost o zi cu soare - poate s-a indurat Domnul de ea, si asa a fost - dupa cum isi exprimase , intr-un vers, dorinta poeta : "Sa fie cu soare / Sa treaca repede -ultima zi". S-a nascut la Iasi, amandoi parintii i-au fost medici, iar sora poetei, Silvia, a studiat tot medicina. La varsta de un an, Magda s-a imbolnavit de poliomielita, dar ingrijirile parintesti au ajutat-o sa se vindece fara sechele. Insa fluxul vietii sale urma sa se intalneasca cu o alta boala necrutatoare, cardita reumatismala. Magda era avocat stagiar, si o avea deja pe fica sa Elisabeta, impreuna cu sotul de-al doilea, Eusebiu Camilar, in 1941, cand boala cardiaca agravata a obligat-o sa se retraga din activitatea juridica. In 1944, in noaptea de 5 spre 6 iunie, un bombardament de aviatie a distrus casa din Iasi si manuscrisele Magdei Isanos si ale sotului, scriitorul Eusebiu Camilar. Deja din luna martie, sotii Camilar plecasera in refugiu, iar Magda, s-a stins din viata la Bucuresti, in 17 noiembrie 1944, dupa o viata scurta, care insa, a ridicat-o in randul nemuritorilor, prin opera sa poetica.
*
Redau acum, aici, in amintire zilei de 17 noiembrie 1944 , un singur vers din creatia sa. Este din poemul "INGERUL MORTII" :
" Cine canta si sta drept in picioare
credea in soare.
Cine se uita in pamant
credea in ierburi si vant,
dar nimenea nu se temea.
"Voi trai in veci, veti vedea"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu