Mergand spre librarie, tzintit dupa romanul "Hyperion" de Dan Simmons - pe care, iata, l-am cumparat si vi-l prezint in ilustratie - mi-am ras in barba, gandindu-ma ca daca pronunt cum se cuvine numele autorului si titlul cartii, sau daca nu chiar cum se cuvine, macar cat poate limba mea, mai degraba frantuzita decat dedata cu jenghiza - ma pot pomeni cu alta carte, si sa ma lipsesc de aiasta ... Au, cum sa ma lipsesc eu oare, dupa ce cetii "Drood" de acest autor fascinant, intr-o traducere pe masura cartii? Si cum, dupa ce aflai ca romanul "Hyperion", in care autorul ne duce cu imaginatia pe planeta Hyperion, are structura inspirata din "Povestirile din Canterbury" de Chaucer si "Decameronul" de Boccaccio, care-mi plac la nebunie? Asa ca, luand cartea, m-am angajat la cautarea volumului doi, "Caderea lui Hyperion", si deoarece am si romanul "Ilion" de Simmons, chiar daca inca necitit, ma vad nevoit sa cumpar si "Olimp", continuarea sa. Iata cum o carte cere alta carte, si cum un autor iti impune sa cumperi si sa-i citesti toate cartile. "Hyperion" si "Ilion" sunt traduse de Mihai-Dan Pavelescu, este un traducator de mare clasa, dar drept sa spun, nutream speranta ca "Hyperion" sa fi iesit in varianta romaneasca prin cuvintele lui Mircea Pricajan, care m-a innebunit cu traducerea romanului "Drood" ...
Deci iti plac povestirile "in rama". Si mie. Chauser studiat la filo, Boccaccio citit pe ascuns in scoala generala.
RăspundețiȘtergere