Citeam o carte in iunie 2010, si eram la capitolul despre Dante, dar ceva fantastic, nu numai la figurat, ceva fantastic cu adevarat m-a determinat , nu numai sa intrurup lectura pentru vreme de aproape doi ani, dar si sa dezvolt superstitia ca daca nu voi lasa lectura neincheiata, voi alunga starea de vraja. Dar, cum in viata, nu am lasat lectura neincheiata in urma, am terminat de citit cartea spre sfarsitul iernii 2011-2012, si se pare ca am inchis cercul magic. Inaugurez tag-ul "Carti Dragi" cu aceasta postare despre intalnirea astrala dintre Dante si Beatrice, la Florenta in 1274, despre care citeam pe-atunci, intalnire care a marcat intaia dragoste la prima vedere consemnata de literatura.
*
Dante spune in "Divina Commedia", ca, vazand-o pe Beatrice, a avut senzatia ca este absorbit in privirile ei, si mai crede ca descarcarea erotica pe care i-a trasmis-o acest contact, l-a dus in Paradis. Multa apa a trecut pe rauri de-atunci, si cu toate ca nu te scalzi de doua ori in aceleasi ape, noi continuam sa evocam intalnirea dintre Dante si Beatrice, o intalnire la care viseaza orice om in lumea plina de miresme si taine, si pentru viata sa, de parca am continua sa ne scaldam in aceleasi ape, AD INFINITUM ...
*
Iata ce scrie Dante despre intalnire :
" Beatrice purta o minunata rochie stacojie ( imi vine irezistibil in minte titlul "Litera stacojie", al unui roman de Hawthorne pe care nu l-am citit !) , delicata, prinsa cu o cingatoare in clipa in care am zarit-o, marturisesc cu adevarat ca spiritul ce iubeste in ascunzisurile cele mai adanci ale inimii mele a inceput sa tremure atat de tare, incat mi-a cuprins intreaga fiinta ... Inceputul si sfarsitul fericirii mele in viata mi-au fost dezvaluite."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu