"Si totusi o raza de speranta licarea in bezna. Mitea se smulse din loc si se repezi inapoi, in salon, grabit sa se duca la ea, la regina lui!
FIINDCA ERA A LUI, A LUI PENTRU VECIE!
"Un ceas, o clipa de dragoste in bratele ei nu merita, oare, sa fie platita cu viata, chiar de-ar fi sa-ndur toate chinurile rusinii?" era intrebarea absurda ce staruia in cugetul sau. "Ea, si numai ea, s-o vad, s-o ascult, sa-i aud glasul, sa nu ma mai gandesc la nimic, sa uit totul, totul, macar in noaptea asta, macar un ceas, o singura clipa!"
*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu