vineri, 25 septembrie 2009
Arthur C. Clarke - "Sfarsitul copilariei"
"Navele uriase incepusera sa se scurga din adancimile nestiute ale spatiului, fara nici un avertisment. Ziua aceea fusese descrisa in literatura, de nenumarate ori, insa nimeni nu crezuse ca avea sa se intample cu adevarat. Cand, in sfarsit,se ivisera zorii, formele stralucitoare si tacute ce atarnau deasupra fiecarei tari reprezentau simbolul unei stiinte la care omul nu putea aspira decat dupa secole. Timp de sase zile, navele plutisera nemiscate deasupra oraselor omului, nelasand sa se banuiasca daca stiau ceva despre existenta acestuia. Desi nu era nevoie sa se banuiasca, navele cele mai puternice nu se puteau opri intamplator deasupra New-York-ului, Londrei, Parisului, Moscovei, Capetown-ului, Romei, Tokyo-ului, sau Canberrei... Unii oameni banuisera adevarul chiar inainte de sfarsitul acelor zile ce inghetasera inimile. AVEA LOC PRIMA TENTATIVA DE CONTACT CU OMENIREA A UNEI RASE EXTRATERESTRE. In interiorul navelor tacute si nemiscate, experti psihologi studiau, probabil, reactiile omenirii. Urmau sa actioneze atunci cand curba tensiunii avea sa atinga maximul. In cea de-a sasea zi, Karellen, Administratorul Pamantului, si-a anuntat lumii intregi PREZENTA, printr-o transmisie radiofonica efectuata simultan pe toate frecventele si lungimile de unda. Vorbea o engleza perfecta. Continutul discursului fusese insa si mai desumpanitor decat forma lui. In mod evident, constituia opera unor supergenii, dovedind o cunoastere completa si absoluta a problemelor omenirii. Nu exista nici o indoiala : eruditia si virtuozitatea lui Karellen, aluziile voalate la cunostiintele ezoterice, toate erau deliberate, pentru a convinge omenirea ca se afla in prezenta unei covarsitoare puteri intelectuale. Cand Karellen incheiase, popoarele Pamantului stiusera ca zilele precarei lor suveranitati luasera sfarsit."
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu